“Adevărul vă va fi cunoscut când o să-l trăiţi. Tot ceea ce ştiţi în legătură cu acest subiect este absolut greşit. Fără experienţă personală nu-l puteţi înţelege, asta este. Nu fiindcă instructorii voştri sunt mincinoşi; urechile voastre sunt astupate.
Cum auziţi cuvintele mele? Au ele un sens identic pentru voi şi pentru mine? Nu. Pentru că voi nu aţi trăit ceea ce am trăit eu. Interpretaţi pe dinafară, daţi o semnificaţie particulară la ceea ce spun. Termenii sunt ai mei, traducerea este a voastră. Ori, explicaţiile voastre, pot ele transcende nivelul la care vă aflaţi în acest moment? Credeţi că îl ascultaţi pe Krishna citind “Bhagavad Gitta”? Evident nu. Voi vă ascultaţi pe voi înşivă. Voi ignoraţi că sunt biblioteci întregi pline de comentarii despre Gitta. Ceea ce abordaţi intelectual, aici înţelegând şi shastras, Sfintele Scrieri, este invariabil o oglindă a lui Narcis.
Omul nu are cunoaşterea de Sine, nu poate înţelege decât concepte. Adevărul îi rămâne necunoscut. Ori, ce sunt conceptele voastre? Voi le-aţi spicuit din cărţi, de pe lângă unele autorităţi şi voi le-aţi acomodat la sensul vostru. Ele au tenta ego-ului vostru. Aceasta explică antagonismele ireductibile care domnesc între secte, între instituţiile aşa zis religioase. Puteţi măcar pentru o clipă să vă imaginaţi ostilităţi între Buddha şi Christ? Adepţii unei doctrine detestă oamenii de o altă doctrină. Agresivitatea este bineinţeles a lor, maestrul nu-i decât un pretext.
Bisericile sunt organizate în jurul unei doctrine, a unui adevăr stabilit în care adepţii cred. Religia este realizarea celor care cunosc adevărul, pentru ei nu este o problemă să creadă. Experienţa mistică este unică, identică pentru toţi, în timp ce numărul de credinţe desfide imaginaţia şi fiecare ignorant îi adaugă mica sa opinie personală.
Religia este expresia darshana a viziunii. Religiile sunt fructul otrăvit al orbirii. Cea mai mare bunăvoinţă a lumii nu poate împiedica religiile să devină antireligioase. Încă din timpuri imemoriale, omul este victima acestei damnări, al acestui paradox diabolic.”
(Osho, Meditaţia – cunoaşterea de sine)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu